CONFORM UNUI PROIECT TRANSILVĂNEAN

Baia Mare - oglindă a culturii tradiţionale

• Alina ANDREICA

Sala Europa a Primăriei Baia Mare a găzduit, zilele trecute, prima dezbatere publică din cadrul proiectului "Baia Mare - Capitala Europeană a Culturii Tradiţionale". Ideea proiectului de a salva cultura tradiţională maramureşeană s-a născut în urma unei colaborări a Primăriei Baia Mare cu filiala Baia Mare a Universităţii de Vest "Vasile Goldiş" Arad, mai exact, de la profesorul conf. dr. Nicolae Iuga şi profesorul universitar sibian Dan Bogdan.

Acum se aşteaptă ca toţi reprezentanţii instituţiilor maramureşene de cultură, a cultelor religioase, organizaţiilor neguvernamentale care activează în domeniile cultură, artă şi turism, şcolile şi liceele de profil să se implice în acest proiect, dar - vorba profesorului Dan Bogdan - "fără orgolii". Noul proiect încearcă să preia modelul Sibiului, dar într-o altă formă, cu accentul pus mai mult pe tradiţiile arhaice ale Maramureşului.
"Prin acest proiect, Baia Mare poate să devină un colector de cultură tradiţională, dar proiectul nu trebuie să se manifeste ca un festival local. Ca să mergă acest demers, avem sarcina de a crea un mecanism. Nu trebuie să existe orgolii, ci doar câteva cuvinte în jurul cărora să ne concentrăm: Maramureş - Baia Mare - cultură tradiţională - Europa. Datorită resurselor tradiţionale de care dispune, Baia Mare trebuie să aibă în vedere, printre altele, stabilirea legăturilor cu Europa",
a precizat prof. Dan Bogdan.

• "Instigarea" la creaţie

În cadrul acestei mese rotunde şi-a găsit loc şi provocarea participanţilor la o acţiune de construire de proiecte locale legate de cultura tradiţională, identificarea factorilor care generează, întreţin şi consumă cultură tradiţională, modalităţile prin care industria de turism din Baia Mare se poate implica în proiect ş.a.m.d.
La întâlnire au fost invitaţi 45 de reprezentanţi ai instituţiilor din Baia Mare, care au fost provocaţi, prin prezentarea acestui proiect, să se implice în acţiuni ce vizează cultura tradiţională. Proiectul este gândit pentru cinci ani, dar primarul Cristian Anghel a precizat că el se poate extinde şi pe mai multă vreme. Iniţiatorii doresc să obţină o primă finanţare pe Axa Prioritară 5, "Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului".

• 30% din casele de lemn se mai păstrează în Maramureş

Un semnal de alarmă privitor la ceea ce se întâmplă în prezent cu tradiţia maramureşeană a tras şi profesorul Petru Dunca, decanul Facultăţii de Litere din cadrul Universităţii de Nord Baia Mare. "Mă bucur că am ajuns să conştientizăm şi sub raport practic faptul că Maramureşul nu mai este cel de altădată. Doar 30% din casele tradiţionale de lemn mai există în judeţul nostru, restul… e istorie. Ţăranii nu sunt conştienţi de ce valori au în curte, ci s-au lăsat prinşi într-o competiţie cu vecinii care ridică locuinţe colorate cu garduri de inox. Acest proiect este o acţiune de salvare a Maramureşului şi sperăm că el va ajunge să conştientizeze comunităţile", a spus Petru Dunca.