Cum a fost furată Casa de Pensii Maramureş de un miliard de lei

• Doina FERENŢ

La câteva luni după descoperirea fraudelor săvârşite de Olimpia Lăcătuş, o angajată a Casei Judeţene de Pensii (CJP) Maramureş, directorul instituţiei - Vasile Ghişe - vine să dezvăluie întreg mecanismul criminal care a dus la păgubirea maramureşenilor cu aproape un miliard de lei vechi. Cazul a fost înaintat Parchetului de pe lângă Judecătoria Baia Mare.

Olimpia Lăcătuş este singurul copil al unei familii înstărite a Băii Mari, familie ce nu se poate plânge de lipsuri materiale. Unii ar spune că ea a fost (sau mai este) un copil rebel, care prin sustragerea de bani de la CJP Maramureş a încercat să atragă atenţia celor din jur, iar foştii ei colegi spun că tânăra, de aproximativ 30 de ani, nu ar fi fost la prima abatere de acest gen. Ea a rezistat doar un an ca angajată la casieria Casei de Pensii, din aprilie 2008 până în aprilie 2009. Timpul a fost suficient, însă, pentru a sustrage din conturile instituţiei milioane de lei. La ce i-au trebuit banii? N-a vrut să le spună nici celor care au cercetat cazul. Cert este că, din rătăcirea ei, unii maramureşeni ar putea încă să aibă de pierdut, pentru că nici până acuma valoarea totală a pagubelor produse nu s-a putut estima cu precizie.

• Dedesubturile hoţiei

Olimpia Lăcătuş era casieră la ghişeul la care se achită contribuţiile de asigurări sociale de către persoanele asigurate pe baza contribuţiei de asigurare sau a declaraţiei de asigurare. Mai exact, clienţii ei erau căpşunarii şi toate categoriile de liberi profesionişti care vroiau să fie siguri că munca lor independentă va fi recunoscută la pensie.
"Ea avea obligaţia de a încasa contribuţia acestor categorii de maramureşeni, care-şi plăteau contribuţia lună de lună sau chiar în avans pentru un an. Aceste încasări, Olimpia le înregistra, printr-un program informatic folosit la nivel naţional de toate casele judeţene de pensii. După înregistrarea contribuţiei, ea lista la imprimantă chitanţa, o semna, o ştampila şi o înmâna clientului. După plecarea omului de la ghişeu, ea reintra în programul informatic şi ştergea evidenţa sau modifica în minus sumele depuse de maramureşean. Credem că ea s-a folosit şi de o altă metodă - prin care modifica datele de identitate a contribuabilului, precum şi sumele încasate de la el, dar această metodă de operare încă nu a putut fi certificată", explică directorul Vasile Ghişe.

• Descoperirea fraudei

Aprilie a fost luna cea mai prolifică pentru mica hoaţă. Conform anchetei interne demarate, în această lună s-au delapidat cele mai mari sume. De menţionat că Olimpia îşi nota pe fiecare chitanţă anumite cifre. "Nu a vrut să ne explice ce înseamnă acele cifre, dar bănuim că este vorba de sumele pe care ştia că trebuie să le returneze. Descoperirea a pornit de la suspiciunile colegelor sale, dar o anchetă în acest sens a fost demarată abia după instalarea mea în fruntea Casei. Ancheta pornită anterior a examinat numai intrările din afara perioadei de angajare a Olimpiei Lăcătuş şi, bineînţeles, nu s-a descoperit nimic. În 25 mai a.c., am fost numit director şi am demarat o anchetă internă pentru a evalua exact pagubele.", povesteşte Ghişe.

• Anchete subtile

Din 8 mai, Olimpia Lăcătuş a fost transferată de către fostul director al CJP, Lucica Pop, de la casierie, iar tânăra şi-a luat concediu de boală.
În 15 mai, imediat după concursul pe post de director organizat în Bucureşti, fostul director economic, care pierduse postul, sesizează Casa Naţională de Pensii despre cele întâmplate.
În 25 mai, Ghişe este instalat director al Casei maramureşene de Pensii şi demarează ancheta internă.
Olimpia este obligată să colaboreze cu colegii care o verificau, deşi multe aspecte ale infracţionalităţii rămân încă neelucidate.
Spre exemplu, 16 file din chitanţierul folosit de ea lipsesc cu desăvârşire. Ea spune că le-a ars.
În perioada 25-29 mai, o comisie a Casei Naţionale de Pensii (CNP) vine în teritoriu pentru a face propria anchetă.

• 930 milioane lei vechi

Această sumă sună bine, dacă este citată în lei vechi. În schimb, transformată în euro ar însemna numai vreo 25.000 euro, bani ce pot fi cu uşurinţă acoperiţi de o familie înstărită. Returnarea banilor a continuat, astfel încât, în 17 iunie, la aproape o lună de la descoperirea furtului, mai erau de întors vreo 21,5 milioane lei din totalul de 930.800.000 lei vechi. În prezent, suma este integral returnată, deşi reprezentanţii Casei de Pensii se tem că nu au evaluat în totalitate pagubele aduse de Olimpia. "Ne trebuie cineva care să poată intra pe sistemul informatic pe care lucrăm şi să verifice toate încasările făcute de ea, pentru că noi nu ne pricepem. Şi tocmai din această cauză nu am putut evalua întregul prejudiciu. Cât s-a evaluat până în prezent s-a returnat, dar ne temem că, pe la finalul anului, vor veni oamenii la noi să ne arate că şi-au plătit contribuţia, dar la noi nu figurează...", se teme Ghişe.