Recorduri maramureşene (VI)

• Dorin ŞTEF

"Glasul Maramureşului" şi-a propus să întocmească un fel de "Carte a recordurilor" din judeţul nostru, pentru a evidenţia performanţele acestui ţinut, în raport cu alte ţinuturi româneşti. Aşa am aflat că, în anumite domenii, Maramureşul deţine recorduri naţionale, continentale sau mondiale, fapt care ne onorează.

"Glasul" va publica, sub formă de serial, lista acestor superlative şi îi invită, totodată, pe cititori să semnaleze alte recorduri demne de a fi consemnate.

• Cel mai nonconformist cimitir din Maramureş (unic în lume): "Cimitirul Vesel" din Săpânţa. Crucile, sub formă de troiţe, sunt viu colorate, având un fond albastru-azuriu. Ele conţin poeme cu tentă umoristică (uneori satirică) despre decedat. În prezent, în cimitirul din Săpânţa sunt amplasate peste 800 de astfel de cruci. Primul meşter a fost Ioan Stan Pătraş (1908-1977).

• Cel mai mic obiect de cult, casnic, din Maramureş: pecetarul (prescurnicelul). Este confecţionat din lemn (uneori din marmură sau os), are o înălţime de circa 10 cm şi se utiliza la marcarea pâinilor rituale (a păştilor şi a prescurilor), realizate în gospodăriile tradiţionale de către femei. Partea inferioară este asemănătoare unui postament de formă paralelipipedică sau trunchi de piramidă pe care e incizat un însemn religios (IS-NS-NI-KA), semnificând "victoria lui Iisus în faţa morţii". Partea superioară are rol de prindere, fiind sculptată sub formă de troiţe sau cu motive laice.

• Cea mai mare bibliotecă mănăstirească din Maramureş: Biblioteca Mănăstirii Sf. Ana de la Rohia (Lăpuş) cuprinde circa 40.000 de cărţi şi reviste cu conţinut teologic şi de cultură profană. Iniţiatorul bibliotecii este PS Iustinian, în prezent episcop ortodox al Maramureşului şi Sătmarului, pe vremea când funcţiona ca stareţ al Mănăstirii Rohia. Biblioteca a fost organizată de părintele Nicolae Steinhardt, după modelul bibliotecilor publice.

• Cele mai multe piese utilizate pentru realizarea unui acoperiş: biserica Mănăstirii Săpânţa - Peri este acoperită cu 200.000 de bucăţi de şindrilă, montate individual. Construcţia, realizată de meşterul Ioan Ştiopei din Bârsana, a fost finalizată în anul 2003.

• Cel mai mare complex monumental din piatră, din Maramureş: Monumentul de la Moisei, realizat în 1966 de sculptorul Vida Geza. Este alcătuit din 12 statui amplasate în cerc, cu o rază de circa 8 m. Monumentul este închinat celor 31 de ţărani din localitate, ucişi de armata hortystă în 1944.

• Cea mai logevivă "colonie" de artă plastică din Maramureş: Centrul Artistic Baia Mare. Centrul funcţionează din 1896, când Hollosi Simon a fondat o şcoală particulară de pictură în Baia Mare. Ea s-a transformat într-o colonie artistică permanentă, unde au activat, de-a lungul timpului, peste 3.000 de artişti plastici (pictori, sculptori, graficieni, ceramişti, designeri), atât români, cât şi străini.

• Cel mai lung mandat de prefect de Maramureş: dintre cei 12 prefecţi pe care i-a avut Maramureşul în perioada postdecembristă, singurul cu mandat plin a fost prefectul Gyöngyike Böndi (UDMR), actualmente subprefect de Maramureş. Ea a preluat postul de prefect (de la Viorel Deghid) în ianuarie 2005 şi l-a predat în martie 2009 lui Sandu Pocol (PDL). De menţionat că Böndi a mai deţinut două mandate de deputat (UDMR) de Maramureş.

• Cel mai numeros public la un spectacol desfăşurat în sală: în data de 23 august 1982, la concertul organizat de Cenaclul Flacăra în Sala Sporturilor din Baia Mare au fost prezenţi circa 10.000 de spectatori (cf. Revistei "Flacăra" din 29 octombrie 1982). O estimare mult mai realistă este de circa 7.000 de spectatori (în tribună şi pe teren).

• Cele mai vechi piese vestimentare utilizate şi în prezent: cămaşa bărbătească, opincile, cojocul, iţarii, sumanul şi guba de lână. Aceste piese se regăsesc şi în cultura civilizaţiei dacice, după cum o demonstrează metopele monumentului de la Adamclisi şi Columna lui Traian (din Roma).

• Cea mai mare catastrofă ecologică din Maramureş: accidentul de la Bozânta, din ianuarie 2000. În seara zilei de 30 ianuarie 2000 s-a produs o spărtură de 25 metri în barajul iazului de decantare de la Bozânta Mare, pe fondul precipitaţiilor abundente. Iazul aparţinea societăţii mixte româno-australiene Aurul SA din Baia Mare. S-au deversat aproximativ 100.000 mc de apă cu conţinut ridicat de cianuri şi metale grele în râurile Lăpuşel, Someş şi Tisa, respectiv în Dunăre. Au fost afectaţi circa 2000 km de pe parcursul Dunării sau al afluenţilor săi şi 4.000 hectare de teren ce aparţineau localnicilor din Bozânta.
Un accident asemănător a avut loc în 9 martie 2000, la iazul de decantare a sterilului de la Novăţ (Borşa). S-au deversat circa 20.000 tone de steril contaminat.

• Cel mai mare complex monument de metal din Maramureş: Ansamblul statuar "Bogdan Vodă" (din localitatea Bogdan Vodă, în trecut, Cuhea) este realizat de sculptorul Ioan Marchiş, din 22 tone de bronz. Opera îl înfăţişează pe voievodul Bogdan, călare, înconjurat de cinci nobili. Monumentul a fost inaugurat în anul 2005.