Turnul Măcelarilor - ultimul bastion al oraşului

• Ionuţ HOROBA

Cei care trec prin zona Pieţei Agroalimentare "Izvoarele" nu au cum să nu observe un monument inedit, care, plasat în peisajul modern contemporan, oferă o imagine vie a ceea ce a fost Baia Mare cândva. Este vorba despre Turnul Măcelarilor, cunoscut şi sub numele de Bastionul Măcelarilor. Edificiul făcea parte din cele şapte turnuri care consolidau centura zidului înconjurător al oraşului, construit în 1469.

Conform documentelor existente în cadrul Arhivelor Naţionale Maramureş, acest bastion a fost ridicat undeva prin anul 1547, de către un anume Gaspar Dragyi, cu aprobarea regelui Matei Corvin. Zidurile au fost construite din piatră şi au o grosime de un metru. Ele aveau menirea de a oferi protecţie Porţii de Sud a cetăţii. Turnul Măcelarilor se mai numea şi al "Muniţiilor", deoarece aici îşi ţineau soldaţii de la acea vreme armele şi praful de puşcă. Se numea al "măcelarilor" pentru că această breaslă avea îndatorirea să-l folosească pentru a apăra cetatea de eventualele atacuri străine. De fapt, trebuie menţionat faptul că breasla măcelarilor era cea mai mare şi puternică dintre toate celelalte existente la acea vreme în cetatea Băii Mari.

• Pintea şi-a găsit sfârşitul sub zidurile turnului

Clădirea monument istoric este legată şi de numele cunoscutului erou la moroşenilor Pintea Viteazu. Se presupune că, din acest turn, marele haiduc a fost împuşcat mortal, la data de 14 august 1703. Tragicul eveniment s-a petrecut în contextul în care Pintea îl sprijinea pe principele Francisc Rakoczi, care voia să cucereasă cetatea Baia Mare. Alăturându-se răscoalei acestui principe, armata lui Pintea a atacat oraşul Baia Mare, în august 1703. După un asediu şi o aparentă cedare din partea conducerii oraşului, curuţii lui Francisc Rakoczi  atacă, în seara zilei de 13 august 1703, cetatea. În timpul acestui atac, Pintea a fost împuşcat mortal, căzând în faţa portii, la intrarea în oraş.
"Pintea, ca să-şi arate fidelitatea faţă de principele Francisc Rakoczi, odată ajuns sub zidurile oraşului, la poarta de sud, a cerut conducerii acestuia să se predea şi să se supună principelui. Din cauza unor lucruri neînţelese până astăzi, curuţii au atacat pe neaşteptate cetatea, iar, în toiul acestui furtunos atac, Pintea a fost împuşcat mortal, căzînd în faţa porţii, intrarea în oraş",
se precizează în "Monografia Municpiului Baia Mare".

• Un turn pentru fiecare breaslă

Fiecare din cele şapte astfel de turnuri ale oraşului a primit numele unei bresle. "Din loc în loc, zidurile erau întărite cu bastioane puternice, unele din piatră, cum este cel al «măcelarilor», iar altele - din grinzi de lemn, groase, întărite cu pămînt bătătorit. Dintre cele mai frecvente ce apar în documentele vremii, amintim, pe lîngă cel al măcelarilor, «Bastionul dogarilor», «Turnul Roşu» şi «Turnul de sînge»", se precizează în lucrarea «Monografia Municipiului Baia Mare», apărută în anul 1972. Bastionul Măcelarilor era parte din aşa-numita poartă "Maghiară", situată aproximativ pe locul actualei pieţe agroalimentare, care era una dintre intrările importante în Baia Mare. În faţa acestei porţi existau poduri ce se lăsau şi se ridicau peste sanţurile aflate în faţa zidurilor. În total, cetatea avea patru porţi de acces, două mari şi două mici, toate acestea fiind foarte bine păzite. "Fiecare din cele patru porţi era păzită de cîte patru dorobanţi, prin rotaţie de cîte doi, care, pe lîngă faptul că aveau sarcina de a deschide şi închide porţile, verificau persoanele ce intrau sau ieşeau din oraş", se arată în aceeaşi lucrare. Revenid la Turnul Măcelarilor, de-a lungul vremii, acesta a fost de mai multe ori distrus şi refăcut. În perioada interbelică, el a fost restaurat, la fel ca şi în anii ’60, pe vremea statului comunist.

• Turnul Măcelarilor, inclus într-un proiect de restaurare

În prezent, autorităţile locale, în colaborare cu omologii lor din regiunea Telemark din Norvegia, vor amenaja Turnul Măcelarilor, prin implementarea unui amplu proiect de restaurare. Prin aceasta se doreşte o revitalizare a întregului areal din jurul monumentului. Proiectul are în vedere amenjarea unor ateliere demonstrative, în curtea de lângă turn, unde diferiţi meşteri populari vor prezenta arta tradiţională cu specific maramureşean. De asemenea, în camera de la parter a turnului va fi amenajată o sală multimedia, unde se vor putea viziona filme documentare. Sala de sus a turnului va fi destinată unor expoziţii cu caracter semipermanent.
"Aici se vor putea organiza şi expoziţii temporare, însă vrem să expunem documente care să prezinte celor interesaţi informaţii despre istoria oraşului şi, în special, despre breslele existente aici în epoca medievală", a explicat Mihaela Liţe, şef al Biroului de Relaţii Internaţionale din cadrul Consiliului Judeţean şi managerul proiectului.
Acest demers este finanţat prin mecanismul Financiar SEE (Spaţiul Economic European), valoarea întregii investiţii ridicându-se la 1,78 milioane de euro. Se doreşte ca în luna aprilie 2011 să se finalizeze lucrările de reabilitare şi restaurare a Turnului Măcelarilor.