SĂTENII DIN DĂNEŞTII CHIOARULUI ANALIZEAZĂ STAREA AGRICULTURII

"Io aş lucra pământu’, da’ n-am bani"

• Ionuţ HOROBA

Nu mai reprezintă o noutate pentru nimeni că agricultura românească se confruntă cu probleme cronice de foarte multă vreme. Oamenii de la sat sunt primii care simt criza profundă în care se află sectorul agricol. Indiferenţa autorităţilor şi deciziile nu prea înţelepte luate în ultimii douăzeci de ani, în acest domeniu, face ca astăzi tot mai mulţi dintre săteni să privească cu amărăciune realitatea faptului că e din ce în ce mai greu să supravieţuieşti din agricultură.

După câteva discuţii purtate cu unii săteni din Dăneştii Chioarului, se poate spune că, în opinia acestora, a face agricultură la noi înseamnă "multă muncă pe degeaba". Marea problemă ridicată de oameni este faptul că produsele pe care ei le cultivă nu-şi găsesc loc pe piaţă, mai bine spus nu au cui le vinde. "Degeaba produci ceva, că nu are la final nicio valoare, niciun preţ. Totul se obţine numa cu şpagă. Doară de ce credeţi că cei care ne conduc lasă atâtea produse agricole să intre pe pieţele din România? Li să bagă în buzunar tăt felu’ de beneficii şi normal că le convine, atâta timp cât li se umple traista. Da’ ar trebui să se gândească că îi lasă pe drumuri pă ăştia din ţară, care şi-o dat votu’ ca ei să ajungă sus", spune Alexa Mureşan, localnic din Dăneştii Chioarului.
După el, nu numai oamenii care fac agricultură ar trebui să se asocieze, ci şi pământul ar trebui asociat, ca lucrurile să înceapă să meargă cât de cât bine. "Ar trebui asociat şi pământul, aci 30 de ari, dincolo 50 de ari, tăt îi amestecat. Când ar fi laolaltă vreo sută de hectare, altfel ar mere treburile. Şi atunci poţi să faci o producţie serioasă, care să fie luată în serios şi de domnii ăia de pe la Guvern", este de părere badea Alexa. El mai spune că ar mai trebui să se schimbe şi mentalitatea oamenilor. Altă problemă este că se schimbă foarte repede politicienii care conduc ţara. Badea Alexa nu vede acest lucru cu ochi buni, pentru că, spune el, "tăţi vin cu alte planuri şi tăt ce-o făcut aieştia strică ceialalţi".

• "Baiu’ mare îi că o cam bătrânit tăţi şi nu-i cine lucra"

Pentru alţi săteni din Dăneşti problema agriculturii stă în faptul că, astăzi, generaţia tânără nu este interesată să lucreze pământul. Asta pentru că, în primul rând, statul nu le oferă tinerilor şansa de a realiza ceva ocupându-se de agricultură. "Amu am rămas numa noi, ăştia mai bătrâni, să lucrăm pământu’; cei tineri să duc în străinătate să lucreze şi bine fac, într-un fel, că acolo munca lor îi mai bine plătită. Aici îi baiu, că dacă cei tineri să duc, cine a rămâne să facă agricultură?", spune, amărât, Aurel Coza din Dăneştii Chioarului. Acesta mai mărturiseşte că cei de la Ministerul Agriculturii ar trebui să ajute ţăranul român, să-i ofere condiţii optime de muncă, ca să poată realiza ceva de calitate.
"Ar trebui să se dea mai multe subvenţii ca să se poată sui ţăranu’ nostru pă scară, să nu rămâie tăt pă dedesubt. Dacă ai cu ce mâna, mâi, dacă nu ai cu ce, n-ai ce face decât numa’ să te uiţi. Agricultura o scos ţara din criză în vecii vecilor, da ăştia de la putere nu vreu să vadă lucru ăsta", susţine Aurel Coza.
El crede că pământul stă nelucrat din cauză că oamenii nu au bani ca să-l cultive. "Io aş lucra pământu’, da cu ce? Din pensia mea abia îmi ajunge să îmi ieu medicamente şi ceva de pus pă masă. Nu ştiu cum a fi, da’ lucrurile nu mărg bine. Mă tem că peste încă douăzeci de ani or face alţii străini agricultură pă la noi", conchide Aurel Coza.

Comunei Remeţi i s-a respins un proiect de 2,5 milioane euro

• Cristian DONCA

Autorităţile din Remeţi au primit o grea lovitură din partea Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor, prin necuprinderea în categoria proiectelor eligibile a Planului Integrat de Dezvoltare a comunei Remeţi.

"Nu există motivaţie în notificarea primită de la minister. În schimb, noi am trimis la modul motivat contestaţia înaintată ministerului de resort", susţine Petru Sofineti, primarul comunei Remeţi. În discuţie se află Planul Integrat de Dezvoltare a comunei Remeţi (în valoare de 2,5 milioane euro), cu două componente: reabilitarea drumurilor locale, respectiv construcţia unei grădiniţe. Proiectul a fost declarat eligibil atât în Baia Mare, cât şi în Satu Mare. În schimb, în capitală, proiectul comunei Remeţi a fost declarat eligibil doar pe prima componentă, nefiind punctată componenta culturală şi socială. Drept urmare, s-au pierdut 14 puncte, fără de care autorităţile din Remeţi nu pot obţine finanţarea mult dorită. Indignarea edililor este cu atât mai mare cu cât proiecte similare din judeţul Maramureş, elaborate de acelaşi proiectant şi consultant, au fost punctate pe componenta secundară. "Noi, dacă rămâneam cu 64 de puncte, prindeam finanţare. Însă, prin nepunctarea componentei sociale, am ieşit din cărţile finanţării", afirmă primarul Petru Sofineti.
Autorităţile comunei Remeţi nu dezarmează şi speră ca măcar al doilea proiect depus spre finanţare să aibă sorţi de izbândă, în discuţie fiind un proiect pe Măsura 1.2.5., privind reabilitarea infrastructurii rutiere silvice, pe o lungime de 10 km. Bugetul acestui proiect a fost stabilit la 1,5 milioane euro.