Afacerile Ginei Călăuz, la şefia Direcţiei de Tineret

• Ciprian DRAGOŞ

După zece ani de activitate, nu a reuşit mai mult decât o notă cu care nu a putut promova. Însă asta nu a împiedicat-o să rămână directorul instituţiei. Şi nu director adjunct (funcţia pentru care a concurat), ci mai mult. E director executiv. Mereu ne-am întrebat de ce un post precum cel al Ginei Călăuz naşte atâta pasiune încât aceasta să nu se poată dezlipi de el. Pentru că Direcţia Judeţeană de Tineret nu este una care să dispună de nişte fonduri atrăgătoare. Mereu e criză, mereu se scoate în faţă scuza lipsei de interes pentru cauza tinerilor.

Cu toate acestea, Ginei Călăuz îi place. Că doar e călduţ: sufertaşul cu păpică este pregătit zilnic pentru cei mici (sau greşim, nea Gicu?), după câte o licitaţie cu dedicaţie mai pică şi câte o montare de termopane la propriul apartament, criza imobiliarelor este istorie atâta vreme cât fosta Direcţie a Taberelor mai are spaţii disponibile pentru
cursanţii şcolii de şoferi pe care o patronează soţul (la preţuri derizorii sau chiar moca) sau în taberele şcolare se găseşte întotdeauna un loc liber şi pentru ăi mici, că doar nu degeaba mama e şăf de zece ani la Direcţia pentru Tineret. şi încă un argument. Instituţia nu beneficiază nici măcar de un consiliu de administraţie care să verifice toate astea. De ce? Simplu. Gina Călăuz l-a dizolvat cu de la sine putere. Motivul? îl veţi afla în cele ce urmează.

• Direcţia de Tineret: o miză atât de mică, ce naşte ambiţii greu de închipuit

Dacă aş fi Cristian Anghel, preşedintele PNL Maramureş, mi-ar fi ruşine să susţin politic un director precum Gina Călăuz. Asta ar însemna că fie sunt pe dinafară privind ceea ce se întâmplă la Direcţia de Tineret, fie mă simt atât de frustrat în lupta inegală cu cele două forţe politice aflate la putere, încât mă folosesc de toate nulităţile pe care le am pentru a-mi scoate dinţii în faţă.
De zece ani, Gina Călăuz patronează Direcţia Judeţeană de Tineret după bunul plac. S-a impus încă de la început printr-o abordare dictatorială, fapt care i-a atras un respect bazat pe frică, din partea subordonaţilor. În urmă cu câţiva ani, a simţit că poate mai mult. Şi a desfiinţat Consiliul de Administraţie al instituţiei printr-un simplu: "de mâine nu mai există". Un raţionament corect, atunci când ne gândim că, astfel, Călăuz a rămas singurul factor cu atribuţii de decizie din Direcţie.

• O directoare sub nota 7

În ultimele luni, lupta pentru ocuparea funcţiilor de conducere în instituţiile deconcentrate a creat o adevărată isterie în anumite direcţii. Cea de Tineret a fost una dintre acestea. Simţind că postul îi este ameninţat, Gina Călăuz s-a prezentat la examenul pentru director adjunct. A luat sub 7 - nota minimă. Astfel că a ratat concursul. Însă asta nu a împiedicat-o să rămână director plin. În cazul în care Călăuz ar fi ratat complet Direcţia, avea varianta catedrei de la Colegiul "George Bariţiu". în tot acest timp, în care a fost director la Tabere şi apoi la Tineret, catedra Ginei Călăuz (absolventă de Mecanică Agricolă) a fost păstrată cu sfinţenie, neocupată. Şi ne mai mirăm de soarta învăţământului românesc, în condiţiile în care tinerii absolvenţi de facultăţi nu au loc în sistem din cauza unor valori, precum Gina Călăuz, de care nu ne putem dispensa.

• Termopane, termopane...

Gina Călăuz are un mare defect. Acela de a fi confundat bunul mers al Direcţiei de Tineret cu o afacere personală. Cu toate susţinerile sale, cum că instituţia nu este una tentantă din punct de vedere al banilor pe care îi rulează, Direcţia este o vacă bună de muls. În urma unei lucrări de refacere a uşilor şi geamurilor, prin înlocuirea tâmplăriei de lemn degradat cu cea de PVC, directorul Călăuz nu s-a ales cu nimic mai mult decât o montare de geamuri tip termopan la propriul apartament din Baia Mare (zona Gării, pentru curioşi). "Da, aşa este. Teraplast, firma din Bistriţa care a câştigat licitaţia pentru lucrarea de la unul dintre corpurile de clădire folosite pentru cazare, precum şi la cantină, este aceeaşi cu cea care a montat termopane la apartamentul meu. Dar nu văd legătura, ce insinuaţi? Licitaţia a fost corectă. Am depus pe SEAP, conform Ordonanţei 34… Nu înseamnă că dacă unii îşi pun termopane după o licitaţie, toţi îşi pun…" Am lăsat-o pe Călăuz să se justifice inutil. Era superfluu să insistăm. Mai mult de atât nu este nevoie pentru a arăta beneficiile funcţiei la care actualul director nu doreşte să renunţe. Poate doar faptul că termopanele montate la imobilele instituţiei nu au fost suficiente, iar spălătoria a rămas cu câteva geamuri vechi. Culmea coincidenţei, nu la fel s-a întâmplat şi cu geamurile lui Călăuz, care au fost schimbate toate.

• Afacere... de familie

După ce s-a ajuns cu termopanele, Călăuz s-a gândit să rămână în cadrul familial, sprijinindu-l pe soţul său. Cel care deţine o şcoală de şoferi. Pentru că locuri în clădirile Taberelor erau destule, Gina Călăuz a încheiat un contract cu soţul său, căruia i-a închiriat o sală de cursuri la un preţ derizoriu: 1,6 milioane lei vechi pe lună. Suma este de-a dreptul ridicolă, în condiţiile în care imobilul se află în centrul oraşului, în zona 0. Mai mult, Călăuz a profitat la maximum de poziţia sa, punându-i la dispoziţie soţului un spaţiu destinat Centrului de Informare şi Consiliere pentru Tineri, Eurotin. Conform condiţiilor de funcţionare, centrul nu se poate închiria sau folosi în scop comercial. Aici pot veni tineri, în special elevi şi studenţi, care beneficiază de acces la diverse informaţii, prin intermediul internetului sau al consilierii directe. Însă, în loc să sprijine tinerii, proiectul, în valoare de peste o jumătate de miliard lei vechi, a adus beneficii familiei Călăuz, care s-a folosit de investiţia Agenţiei Naţionale de Tineret pentru a încasa banii de la beneficiarii cursurilor şcolii de şoferi.
Cursanţii şcoliţi de soţul Ginei Călăuz au beneficiat de ore de pregătire în centrul respectiv. Cele zece calculatoare au fost puse la dispoziţia cursanţilor, care au băgat banii în buzunarul familiei Călăuz. Spaţiul respectiv a fost folosit timp de mai multe luni (aproximativ o jumătate de an), in 2008, în scopul menţionat mai sus. Faptul este unul arhicunoscut la nivelul instituţiei şi este confirmat de toţi angajaţii Direcţiei cu care am stat de vorbă.
Singura persoană care neagă este Gina Călăuz: "Nu este adevărat că s-au ţinut cursuri acolo. Au mers tineri, toţi care au dorit, şi au accesat chestionare de legislaţie rutieră, pe internet. Asta a fost tot". Şi nu chiar. Pentru că pe calculatoarele respective s-a instalat un soft specific susţinerii cursurilor, cu chestionarele în cauză.

• Licitaţie cu dedicaţie

După susţinerea soţului, a fost rândul partidului. Unul dintre personajele cu care directorul de Tineret a colaborat bine este Mihai Nemeş, actualul primar al comunei Călineşti. Un primar liberal, absolut întâmplător, a cărui familie deţine o firmă care îi poartă numele. Cu toate că nu este producător, Nemeş a câştigat licitaţia la produsele din carne, în condiţiile în care nu este producător direct (ci doar un comerciant, care ia de aici şi vinde dincolo) şi nu a venit cu cele mai mici preţuri. Dar bugetul Direcţiei este îndestulător încât să ne putem permite să aruncăm banii pe fereastră. Mai bine de 650 milioane lei vechi au intrat în buzunarele precupeţului Nemeş, în dauna a doi producători autohtoni de carne de porc. Trebuie să vă spunem că Nemeş este din acelaşi partid cu Călăuz? Nu, nu vă spunem. Intuiţi corect.

• O mică ciupeală

Un alt personaj cheie al Direcţiei este Şofran Luminiţa. Chiar dacă afirmă că nu are multă experienţă în funcţia pe care o ocupă, că este mai nouă în grila lui Călăuz, a reuşit şi ea să profite de poziţia pe care o are. Nu foarte tare. O mică ciupeală prin fratele acesteia, de la care Direcţia de Tineret a achiziţionat materialele folosite pentru zugrăvirea cantinei. Având acest detaliu, nu este greu să răspundem la întrebarea de ce tocmai în plin sezon, când  cele trei imobile ale Direcţiei de Tineret, aflate în spatele Colegiului "Mihai Eminescu", sunt pline şi cantina trebuie să facă faţă unui aflux mare de tineri, conducerea instituţiei renovează clădirea cantinei. E simplu. Acum au fost materiale disponibile.

• Tună şi fulgeră, taie şi spânzură