Disponibilizări "pe sub masă" la Direcţia Copilului

• Ana-Maria MOISA

Liderul Sanitas Maramureş, Mircea Ciocan, acuză Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) Maramureş că vrea să facă reduceri de personal, fără să-şi respecte obligaţiile contractuale.

El a declarat, la o conferinţă de presă, că a primit sesizări din partea angajaţilor DGASPC Maramureş, că în cadrul instituţiei se fac liste cu posibile disponibilizări, iar angajaţii se află sub un stres permanent.
"Sunt zilnic asaltat de telefoane din partea salariaţilor acestor instituţii, care sunt alertaţi din cauză că se fac tot felul de scheme de reducere de personal", susţine acesta.
În acest sens, Mircea Ciocan a cerut directorului instituţiei, Nicolae Boitor, o întâlnire de urgenţă, în care să fie discutată situaţia salariaţilor. "Am solicitat o întâlnire de urgenţă a comisiei de dialog social, astfel încât, înainte de a începe orice tip de aranjament privind posibile disponibilizări, instituţia să-şi respecte obligaţiile prevăzute în contractul colectiv de muncă, privind consultarea organizaţiilor sindicale semnatare ale contractului", a explicat Mircea Ciocan.

• Buget redus pentru 2010

Motivul pentru care se vehiculează liste cu disponibilizări îl reprezintă necesitatea Direcţiei de a reduce din cheltuieli, în condiţiile în care bugetul pentru 2010 se află doar la 82% din valoarea celui din 2009.
Directorul adjunct al instituţiei, Lavinia Orzac, neagă însă existenţa unor asemenea liste. "Eu aud pentru prima dată de aşa ceva", a declarat aceasta. "În momentul de faţă trebuie să reanalizăm tot ce înseamnă costuri, deoarece trebuie să ne încadrăm în bugetul primit, conform unei hotărâri de guvern", a specificat Lavinia Orzac.
Marea nemulţumire a liderului de sindicat este faptul că Sanitas trebuie să afle de la angajaţi de asemenea restructurări şi că sindicatele nu au fost invitate la discuţii.
"Mă manifest public împotriva acestei tactici de a rezolva problemele pe sub masă şi de a ne pune în faţa faptului împlinit", a declarat Ciocan.
În ceea ce priveşte bugetul diminuat alocat pentru 2010, preşedintele Sanitas speră să se găsească soluţii alternative de diminuare a cheltuielilor, fără reducerea numărului de angajaţi.
"Aş dori ca toate sindicatele, împreună cu patronatul, să găsească soluţiile de ieşire din acest impas cu pierderi minime din partea personalului sau fără nicio disponibilizare din sistem", concluzionează preşedintele Sanitas.

• 300 de posturi vacante

În momentul de faţă, DGASPC are peste 300 de posturi vacante, iar eventuale disponibilizări ar afecta serios activitatea instituţiei. "În multe locuri e imposibil de a mai constitui grafice de lucru în trei ture şi sâmbăta, şi duminica, chiar în lipsa unei singure persoane. Este extrem de greu de acoperit absenţa acestora", explică Mircea Ciocan. În urma solicitării din partea Sanitas, conducerea DGASPC urmează să organizeze o întâlnire la care să participe şi sindicatele, în cadrul căreia va fi discutată această problemă. "Dorim să vedem inclusiv achiziţiile publice făcute de conducerea unităţii, modul de distribuire a bugetului, cât la sută reprezintă ponderea fondului de salarii şi cât reprezintă celelalte cheltuieli. În acest fel, putem constata ce tip de cheltuieli pot fi reduse şi care dintre ele pot fi, eventual, eliminate", a cerut Mircea Ciocan.

CONSILIERILOR JUDEŢENI LE-A FOST PREZENTAT

Sistemul antiinundaţii, de 500.000 euro

• Cosmin MESAROŞ

Dumitru Matei, consilier local al municipiului Baia Mare şi managerul unei societăţi băimărene, a prezentat vineri o invenţie brevetată, destinată prevenirii inundaţiilor şi efectelor acestora.

La şedinţă au participat preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Maramureş, Mircea Man, directorii Direcţiilor Tehnice, Dezvoltare Regională, Planificare Teritorială, Urbanism, dar şi prefectul judeţului, Sandu Pocol, şi vicepreşedinţii Consiliului Judeţean, Călin Matei şi Emil Marinescu.
Dumitru Matei a expus participanţilor ce reprezintă şi cum anume funcţionează această invenţie, care constă într-un dig modular antiinundaţie demontabil, cu rigiditate mărită, rezistent la şocuri. Digul asigură protecţie la nivel ridicat cotelor de inundaţie, fiind prevăzut cu elemente flexibile de etanşare între modulele aşezate pe un teren cu denivelări, cu asigurarea stabilităţii modulelor chiar în condiţiile unui teren moale. Discuţiile s-au încadrat în sfera utilităţii şi funcţionalităţii acestui dig modular, a costurilor pe care le implică un astfel de proiect, a avantajelor şi a eventualelor deficienţe pe care le-ar putea prezenta panourile din care este confecţionat. De asemenea, preşedintele CJ Maramureş a mai discutat cu patronatul firmei băimărene despre costurile pe care le implică investiţia, dar şi despre eventualele discounturi şi reduceri din suma totală, care se ridică la 500.000 euro.

Cinci premii speciale la Olimpiada de Română

• Ionuţ HOROBA

În perioada vacanţei intersemestriale, la Arad, s-a desfăşurat Olimpiada Naţională de Limbă şi literatură română.

Maramureşul a fost destul de bine reprezentat la această competiţie. Elevii participanţi din judeţ au reuşit să câştige trei menţiuni şi cinci premii speciale. Premiile speciale au fost adjudecate de Mariana Moldovan, care a obţinut două astfel de premii, alte două premii speciale le-a obţinut Alexandru Greceniuc, iar ce de-al cincilea premiu special a fost luat de către Mădălina Moldovan. 

BAIA MARE

Ţeavă de gaz spulberată

• Ionuţ HOROBA

Neatenţia unui conducător auto din Baia Mare, care a lovit o ţeavă de gaz,  putea să se sfârşească cu o tragedie de proporţii. Nefericitul eveniment a avut loc sâmbătă, 6 februarie, în zona Centrului de Planificare Familială de pe strada Moldovei.

Un băimărean care se afla la volanul unui autoturism se deplasa pe strada Moldovei, iar în momentul în care a vrut să vireze spre stânga, către strada Olteniei, a derapat, pierzând controlul volanului, şi s-a oprit cu maşina într-o ţeavă de gaz, care, în urma impactului s-a rupt. L-a faţa locului s-au deplasat echipaje ale poliţiei, pompierilor şi E.ON Gaz. Cu toate că gazul a început să se răspândeasă în atmosferă în cantităţi mari, angajaţilor de la EON Gaz le-a luat o oră să depisteze robinetul de închidere a gazelor. Din fericire, singurele pagube în urma acestui incident le-au suferit maşina şi ţeava de gaz ruptă. În urma accidentului, circulaţia în zonă şi alimentarea cu gaz a locuinţelor au fost oprite.

BORŞA ÎN HAINE DE SĂRBĂTOARE pentru a VIII-a oarĂ

Serbările zăpezii 2010

• Cosmin MESAROŞ

Al optulea an în care Primăria şi Consiliul Local Borşa organizează sărbătoarea oraşului, în "Complex", a fost unul de criză. Însă, acest fapt nu i-a împiedicat pe borşeni să se simtă bine, să danseze şi să cânte, să asiste la temperaturi sub zero grade la discoteca în aer liber şi la concertele de la scena amenajată chiar la baza pârtiei din localitate.

Sâmbătă la amiază, la ora 13.00, a avut loc la Primăria Borşa un simpozion pe teme turistice, ce avea ca scop promovarea cât mai bună a zonei şi a bogăţiilor de care dispune localitatea. Apoi, oficialităţile s-au mutat pe scenă. Au mai sosit, până la ora 15.00, alături de primarul Remus Şteţco, preşedintele Consiliului Judeţean Mircea Man, primarul municipiului Baia Mare - Cristian Anghel, prefectul judeţului - Sandu Pocol, deputatul Pavel Horj, consilierul local băimărean Cristian Niculescu Ţâgârlaş (ce l-a avut ca "şofer" pe fostul parlamentar de Maramureş Ioan Hoban). Au mai răspuns invitaţiei de a participa la "Serbările Zăpezii" şi primari, viceprimari ori consilieri locali din preajma Borşei.
Deşi a fost aşteptată de toată lumea, ministrul Dezvoltării Regionale şi Turismului, Elena Udrea, nu a mai ajuns în Maramureş.
Concursurile de schi, demonstraţiile de snowboard, karaoke şi discoteca în aer liber, dar şi "Carnavalul Zăpezii" au atras pe pârtie cei mai pricepuţi schiori. La scenă, însă, erau alţi "profesionişti". Ai baletului. Tinerii de la Şcoala de dans "Il brutto anatroccolo"  au dat un spectacol, lăsând privitorii cu gurile căscate.

• Spectacol de lumini

Începând cu ora 19.00, peste 60 de salvamontişti au coborât pârtia cu torţele aprinse, oferind spectatorilor o reprezentaţie cum numai la Serbările Zăpezii mai vezi. O dată pe an. Nu a lipsit nici focul de tabără. Apoi, programul oferit de Primăria Borşa a continuat cu spectacolele de muzică populară, susţinute de ansambluri tradiţionale ale zonei ("Bujorul", "Prislopul", "Pietrosul Borşa"). Şi concertele de sâmbătă seara au adunat la scenă câteva sute de iubitori de muzică bună. Au cântat (şi au încântat) pe scena Serbărilor, ediţia 2010, Laurenţiu Duţă şi trupa lui de dansatori, Celia (care a făcut un show de zile mari, cântând live la minus 10 grade) şi trupa Millennium.

VIŞEU DE JOS

Bărbat mistuit de flăcări

• Ionuţ HOROBA & Sandu RUJA

În seara zilei de sâmbătă, 6 februarie, în localitatea Vişeu de Jos a avut loc un tragic eveniment care a dus la moartea unui maramureşean, în vârstă de 66 de ani. Bărbatul se afla în locuinţa personală, situată pe locul numit Valea Secăturii, când aceasta a fost cuprinsă de flăcări.

Focul a făcut casa scrum, dar  pompierii din Vişeu de Sus, împreună cu medicii veniţi la faţa locului nu au putut-o salva decât pe soţia lui Vasile Timiş, aceasta având norocul de a fi scoasă din casă la timp de vecini. Soţul ei şi-a pierdut viaţa, fiind carbonizat de flăcările care i-au mistuit locuinţa. Femeia a fost intoxicată cu monoxid de carbon şi a fost transportată de către personalul de la ambulanţă la spital, pentru acordarea îngrijirilor medicale. În opinia pompierilor, incendiul a pornit de la o sobă care era amplasată în imediata apropiere a unui perete acoperit cu lambriuri. Pompierii s-au luptat mai bine de două ore cu flăcările, însă casa a fost distrusă aproape în întregime de forţa nimicitoare a focului.

MAI MULTE CLĂDIRI DIN CAPITALA MARAMUREŞULUI ISTORIC ASCUND ÎN INTERIOR MUCEGAI, ŞOBOLANI ŞI OAMENI AI STRĂZII

Arhitectura… mizeriei

• Liviu ŞIMAN

Din cauza lipsei de spirit civic, la Sighetu Marmaţiei se crează situaţii care nu au nimic în comun cu un municipiu ce se vrea a fi unul european. O asemenea situaţie se găseşte pe strada Plevnei, unde o clădire ajunsă într-o stare avansată de degradare vine să arunce o umbră ruşinoasă pe obrazul municipalitătii. Aflat (cel puţin formal) în administraţia Muzeului Maramureşului, imobilul a devenit un focar de infecţie, aici aruncându-se, de-a lungul timpului, resturi menajere şi tot felul de gunoaie.

Fiind în imediata vecinătate a Colegiului Naţional "Dragoş Vodă", elevii de aici o folosesc ca poartă de evadare de la ore. Trecătorilor însă li se oferă o imagine dezolantă. "Trec mai în fiecare zi prin faţa acestui imobil. Este ruşinos că există astfel de situaţii care ne fac să credem că civilizaţia şi bunul-simţ nu există. Chiar în plin centru al municipiului să fie tolerat asemenea lucru, să asistăm cum un loc care ar trebui să fie parte din cultura noastră devine o ruină. Nu este normal", consideră Ilie M. "Acest imobil ne-a fost livrat nouă. Nu este al nostru. Nu am desfăşurat nicio activitate aici. Pentru a face, totuşi, cât de cât ceva, am blocat  intările cu panouri din placaj. La scurt timp, acestea au fost sparte de cei care tranzitează clădirea. Am cerut şi sprijinul poliţiei ca să putem  rezolva această problemă", a declarat prof. dr. Mihai Dăncuş, directorul Muzeului Maramureşului. 

• "Boala" retrocedărilor

"În urma sesizărilor venite din partea celor de la Muzeul Maramureşului, am luat legătura cu conducerea Colegiului «Dragoş Vodă» şi le-am cerut să stopeze accesul elevilor în clădire. Pentru a se realiza acest lucru, este nevoie de costruirea unui gard de protecţie care ar rezolva, în parte, problema. Ne vom intensifica prezenţa în zonă pentru a-i identifica pe cei care aruncă resturi menajere", a asigurat comisar-şef Vasile Tepei, şeful Biroului de Ordine Publică Urbană din cadrul Poliţiei Sighetu Marmaţiei. "Este o situaţie  complicată. Imobilul este revendicat. Nu putem investi  fonduri pentru reparaţii ca apoi să ne trezim că îl pierdem. Vom încerca să găsim o soluţie viabilă prin care să rezolvăm problema", a spus şi jr. Ovidiu Nemeş, viceprimarul oraşului.
Din nefericire, cazul nu este singular. Pe raza municipiului mai există asemenea clădiri care stau să cadă pe trecători. Nimeni nu face, însă, nimic dacă nu există un interes material. Este destul să amintim clădirea fostei băi comunale, care în trecut a fost o baie rituală evreiască şi a aparţinut familiei de rabini Teitelbaum şi care în prezent aparţine Societăţii "Caritatea" a comunităţilor evreieşti din România. Alt exemplu: clădirea Cahan sau sediul fostei fabrici Unitatea - sectorul B, care arată ca după un bombardament... Pânâ când se va face ceva cu aceste clădiri, ele rămân, din păcate, în continuare dovezi ale neputinţei autorităţilor.